Crina Magura, 26 ani

Caut o relatie serioasa doresc sa cunosc un domn serios cu virsta apropiata Si acum ceva deosebit ,Sa schimb standardul ,un domn care imi face in gradina #o casuta anume,,,,,de copac,,si e talentat ,se pricepe la multe ,si ar dori sa lacuiasca si in germania si in ardeal,Na baieti sa vedem cine are curajul,,,,am o vila mica ,iubesc floriile ,am muncit destul si perechea mea treb sa iubeasca sa faca cu mine excursi ,plaja ,sa ma ajute in toate sa facem inpteuna ,,,si munca si distractie ,,,ok kuraj baeti,,,, NU DORESC AVENTURI SI BARBATI CASATORITI,,,NU ADUN PRIETENI,,Astazi, m-am hotarit sa deschid usa sufletului meu, pe care mult timp am tinut-o inchisa cu mii de lacate. Dincolo de usa acesta, este un suflet iubitor si grijuliu, care doreste sa se destainuiasca, dar se teme de esecuri. Poate ca nu e prea tirziu sa privesc innauntrul sufletului meu, sa recunosc nevoia de a darui si de a primi iubire. In timpul anilor de cind sunt singura, am invatat cit de importanta este iubirea neconditionata, acea iubire care nu murdareste si care vindeca tot ce atinge, prin radiatia sa divina; am mai invatat ce pret incomensurabil are speranta, cind la capatul tunelului zaresti jumatatea ta. E greu sa fii singur. Binele si raulu nu le mai impart cu nimeni. Nimic din noi nu infloreste, cind zapezi de ginduri si nelinisti ne arunca prizonieri in catusele singuratatii. Cu siguranta, exista si o cheie, dar de cele mai multe ori, e aruncata intr-un ocean de asteptare si dor! Alteori, visam ani si ani sa vina un salvator care sa ne scape din ghiarele insingurarii. Dar salvatorul intirzie... Doamne, de ce ingadui sa fim atit de orbi, incit sa nu vedem - ca de cele mai multe ori - cheia e in miinile noastre, in mintea nostra, in inima noastra, in sufletul nostru? De ce ne e teama de zborul libertatii de a alerga spre o alta inima? Traim in trecut, calcind mereu pe urmele zilelor - cind eram sau nu - pereche. Cautam raspunsuri si rezolvari doar pentru ieri. Ne topim timpul si bucuria in focul neputintei de a schimba acum, ce a fost atunci. Raminem vesnic prizonieri intre ieri si astazi. Dar miine? Chiar si pentru noi, cei singuri, vine un neconditionat miine. Un miine care doare si sperie, un miine ursuz si tot mai obosit de asteptare... Veti spune ca am copii! Asa este dar ei au viata lor! Eu vorbesc despre o alta singuratate. Mai este si singuratatea cuplului. Stiu ca sunt cupluri care - desi sunt un cuplu - fiecare dintre ei e singur in aceeasi casa. Mai tragic! Nu am trait asa ceva, dar astazi, foarte multe cupluri convietuiesc in felul acesta si cred ca e groaznic sa stea intr-o casa cu cel care a impartit totul o viata, dar cu care acum nu mai are nimic in comun, poate numai datoriile casei.